Peţitul şi nunta în Transilvania

Citiţi şi

Peţitul pe Muntele Dragostei, bisericile fortificate şi tradiţiile autentice sunt doar câteva momente impresionante pentru o nuntă medievală în Transilvania.

Muntele dragostei

 

O tradiţe veche, ce astăzi se păstrează ca festivitate, este târgul de fete de pe Muntele Găina. În ziua de Sfântul Ilie, în inima Apusenilor, aici se strângeau fetele şi feciorii la peţit. Pentru a-i impresiona pe peţitori, farmecul fetelor nu era suficient, aşa că acestea îşi aduceau zestrea primită de la părinţi în lăzi de lemn sculptate şi frumosc colorate.

Impresionând la rândul lor prin curelele de argint sau aur pe care le purtau la brâu, cei mai norocoşi dintre feciori îşi găseau aici consoartele. Se spune că numai o încredinţare săvârşită pe muntele Găina va aduce noroc tinerilor.

Pregătirea nunţii

 

Chemarea oaspeţilor la nuntă este o procesiune impresionantă la care participă întreg alaiul nupţial.

Astfel, cu o lună înainte de nuntă mirele şi mireasa, cavalerii şi domnişoarele de onoare merg să cheme invitaţii cu ţuică, vin şi colac, primind în schimb ouă sau linguri din partea oaspeţilor pentru a confirma venirea la nuntă.

Steagul de nuntă

 


Tradiţia împodobirii steagului de nuntă cunoaşte mai multe variante în Ardeal. Steagul se împodobea cu o săptămână înainte de nuntă, dar adesea el era realizat şi sâmbătă seara, astfel că ritualul lua forma unei petreceri tradiţionale fascinante în ajunul nunţii.

După ce steagul era împodobit, domnişoarele de onoare, flăcăii, mirii şi stegarul dansau Sarantau în jurul lui.

Nu este omisă nici ultima petrecere de burlăcie a miresei, ce marchează despărţirea fetei de celibat. Prietenele miresei se adună pentru a-i cânta acesteia "cununa", ritual cunoscut şi ca "bocirea miresei”.

În acelaşi timp, mirele este barbierit în mod simbolic cu sapa sau coasa, apoi este ridicat cu scaunul de trei ori, de către flăcăi.

Tot acum are loc un ritual de disimulare magică, în care i se prezintă mirelui trei false mirese, scopul acestui obicei fiind acela de a îndepărta ispitele şi dificultăţile care ar fi putut ameninţa destinul căsătoriei.

Înainte de plecare mireasa cerea binecuvântarea părinţilor şi "iertăciunea", moment care este înlocuit astăzi de domnişoarele de onoare prin cântece, precum “Ia-ţi mireasă ziua bună”.

Piedici rituale

 

Jocul de disimulare, "legatul" porţii sau ascunderea miresei sunt ritualuri care nu lipseau de la nicio nuntă ardelenească. Răpirile de fete erau mijlocite de multe ori chiar de preotul satului, astfel că mirele trebuia să scoată bani mulţi din buzunar ca să poată ajunge la mireasă.

Şi naşii erau buni de plată. Răscumpărarea găinii este un alt obicei frumos în Ţara Moţilor, găina fiind mai întâi descântată de către bucătareasă.

Nu lipseşte colacul special al miresei, pe care aceasta îl rupe deasupra capului şi îl împarte mirelui şi naşilor, un obicei cu profunde conotaţii simbolice.

În noaptea nunţii avea loc o altă uneltire împotriva mirelui. După miezul nopţii, naşa o deghiza pe mireasă în femeie căsătorită şi o ascundea printre alte neveste, urmând ca mirele să o găsească.

 

Foto: Shutterstock 

    Trimite pe: StumbleUpon
    Citeşte o mulţime de alte articole interesante în newsletterul Unica.ro. Abonează-te acum!

    Vizualizari: 6413

    COMENTARII

    0

      Nu sunt comentarii

    CAPTCHA image for SPAM prevention
    Daca nu puteti citi cuvantul, da click aici.

    *campuri obligatorii pentru a comenta